ai
mai 30, 2012beauty
mai 24, 2012Beauty. The power by which a woman charms a lover and terrifies a husband.
- Ambrose Bierce, The Devil’s Dictionary.
never lose it
mai 22, 2012da-ti jos
mai 20, 2012paltonul.
rochia.
poseta si pantofii de jumatate de mie de euro.
inlatura-ti parfumul care te face sa mirosi a diva,
demakiaza coada de pisica din reclamele de facut cu ochiul pentru dupa doispe noaptea.
da cu mopul.
iroseste tot tubul de pasta de dinti
si
toata lotiunea after-sun pe care o tii dupa usa.
verifica-ti cardul de credit.
frigiderul.
aduna cartile citite in ultimele 6 luni,
ce putin, nu-i asa?
te asteptai la mai mult,
cand de fapt
e doar atat.
Iesi la shopping si cumpara-ti
un dulap intreg
numai lenjerie si sosete.
Bucura-ti papilele gustative cu flori de remuscare ce nu-si mai au rostul.
Nimic nu e ce-a fost,
sau ce pare sa fie.
Spala-ti geamurile si incepe sa dormi
inainte sa se faca dimineata.
Viseaza
la o lume mai buna
dar trezeste-te si traieste, cat de frumos poti
cu tot ce te inconjoara!
cum
mai 18, 2012sa-ti ating incheieturile mainilor pentru a le face fericite,
daca nici macar bricheta nu ma lasi sa ti-o folosesc?
te intorci mereu spre aceleasi obiceiuri
proaste,
izvorate abrupt dintr o constiinta pe care imi zici ca ai avut-o odata
dar nu ti-a folosit la nimic.
stii ce?
eu nu te cunosc decat asa
si nu pot face nimic mai mult decat sa stau sa privesc cum schimbi costum dupa costum
pantof dupa pantof
nemultumit cum inca nu s-a creat nimic pe masura ta
dar nervos, iritat de indrazneala mea de fiecare data cand ma infatisez cu steagul libertatii in mana.
ai fost
odata
costum si cravata
dar fii acum altceva,
mai frumos si mai curand, te rog
caci imi tremura mainile de fiecare data cand treci pe langa mine
cu rezervorul plin
si tigara aprinsa.
am
mai 16, 2012invatat sa nu-mi cumpar pantofi fara sa-i probez
sa injur in gand, cat se poate de finut, pentru ca mai ales intre ganduri suntem noi insine
cum sa ridic un steag alb desi corabia se scufunda, pentru a-i ajuta pe cei ramasi pe mal sa-si contureze cat mai repede dupa o noua imagine a fericirii
am invatat sa te sustin cand nu iti merge bine, chiar daca mie imi merge si mai rau
sa disting albul de gri, dar sa fiu in stare sa le folosesc impreuna;
am inteles ca sunt rani pe care prietenii nu le pot opri sa sangereze.
rani pe care e bine sa le lasi sa se vindece la soare, cum vor ele…
am apucat de multe ori calea cea scurta, desi toata lumea imi zicea k numai drumurile lungi te ajuta sa evoluezi
si nu imi pare rau
pentru ca in timp ce toata lumea schimba cauciucuri,
eu admiram privelisti de necrezut din montaigne-rousse!
Mi-am dat de multe ori ideile cele bune la o parte,
ascultandu-mi intuitia…
as fi vrut sa fiu totusi mai inteleapta de-atat,
pentru ca in momente de singuratate ideile bune mi-au aprins tot timpul calcaiele
pe cand intuitia a fost, in repetate randuri, inselatoare si aroganta in alegeri.
Am inceput
sa invat
cate putin
cum sa uit
cat mai multe
ca sa ma pot bucura de ce mi se intampla.
Si am invatat
sa mi se intample lucruri…nici nu stiu de unde sa incep…..
sper doar
sa nu se termine
niciodata!
so young!
mai 15, 2012oh yeah..
mai 14, 2012buna
mai 12, 2012dimineata,
nu crezi ca esti prea tanar ca sa mori?
prea istet sa te ascunzi in spatele unor cuvinte care nu te reprezinta
sperand sa ma prind cum esti tu de fapt?
nu crezi ca ai in vene sange prea proaspat pentru a-l vicia cu multele,
temutele,
mele cuvinte?
buna dimineata si tie,
dar nu ai putea totusi sa imi faci loc sa trec ?
stiu ca o sa ma prinda
uneori
ca azi
zorii unei zile
in care pe limba imi danseaza deprinderi din alte vieti
si din ele
unele
dor
asa ca ma abtin sa le folosesc,
deci
buna dimineata, stranger, si tie
nu esti totusi prea tanar sa mori atat de prosteste,
ca un adolescent la prima doza?
Nu vrei,
te rog,
sa ma lasi sa te invat cum sa nu te irosesti
dinainte de vreme?
iti
mai 6, 2012stabilesti un crez,
nu foarte fix
dar suficient de lejer pentru a-ti permite sa ai satisfactii in randul lumii,
in mijlocul ei.
Iti faci prieteni,
atat de buni ca poti sa-i lasi sa doarma langa tine
chiar si cand esti singur acasa.
Iti pui zi de zi mintea la contributie sa nu gresesti
cum ai mai facut-o
si totusi sa faci mai mult decat ceea ce este doar evident.
La sfarsitul zilei ajungi acasa,
te lasi in folotiu
iti aprinzi o tigara
suni un prieten
stabilesti un gratar,
esti fericit
lucrul de care iti era cel mai tare teama
singuratatea
e foarte de departe de tine.
Si realizezi
dintr-o data
lipsa ei.
Dureroasa lipsa a timpului petrecut cu tine insuti.








